Consumer with medicine at pharmacy

Raportul dintre colesterolul rău şi colesterol bun

Cu câteva decenii în urmă, mai multe studii au arătat că hipercolesterolemia este un factor favorizant major pentru afecțiuni cardiovasculare și alte probleme de sănătate grave. De atunci se vorbește foarte mult despre necesitatea scăderii colesterolului rău și caracterul inofensiv, respectiv benefic al colesterolului bun. Această clasificare a colesterolului ascunde însă multe detalii importante.

Rolul colesterolului în organism

Colesterolul îndeplinește mai multe funcții foarte importante, printre care:
• Contribuie la formarea membranei exterioare a celulelor
• Este utilizat în producerea acizilor biliari, esențiali pentru digestia intestinală
• Este implicat în producerea vitaminei D și a anumitor hormoni precum estrogenul la femei și testosteronul la bărbați (conform Harvard Medical School)
• Este necesar pielii pentru a preveni evaporarea excesivă de apă

Așadar, în ciuda multor campanii de marketing pentru medicamente anticolesterolemiante și a unei opinii destul de larg răspândite, colesterolul în sine nu este un inamic care trebuie înlăturat complet din organism. Fără o anumită cantitate de colesterol de fapt nu am putea trăi.

Organismul uman produce el însuși o anumită cantitate de colesterol (în general în jur de 1 gram, din care mai puțin de un sfert este reabsorbit), necesar diferitelor procese și organe (printre care ficatul și creierul). Chiar și în absența oricăror surse alimentare de colesterol, organismul tot ar produce o anumită cantitate din această substanță importantă. Obiectivul unei alimentații sănătoase este practic cel de a menține nivelul colesterolului din organism în anumite limite optime.

Colesterolul nu este hidrosolubil, deci nu poate circula prin sânge ci are nevoie de anumite celule transportoare, numite lipoproteine.

Colesterolul rău

LDL sau lipoproteinele cu densitate joasă, conțin cea mai mare cantitate de colesterol din organism. Acestea transportă din ficat către țesuturi o cantitate mică de proteine și una mare de grăsimi. Un nivel prea mare al acestui tip de colesterol favorizează depuneri pe pereții vaselor de sânge (ateroscleroza), ceea ce obstrucționează în timp fluxul sangvin și este cauza multor tulburări cardiovasculare grave.

Mai există și așa-numitul VLDL (lipoproteine cu densitate foarte joasă), care este produs de ficat. Are rolul de a transporta trigliceridele în întregul organism. Un nivel prea mare al VLDL are ca efect formarea plăcilor de colesterol pe artere.
Producția de VLDL în ficat poate fi crescută de aportul de fructoză. Din acest motiv, persoanele care au colesterolul mărit trebuie să reducă nu numai aportul alimentar de grăsimi, ci și cel de dulciuri și fructe cu conținut mare de zahăr.

Știai că cercetări recente indică faptul că ceea ce se consideră a fi un nivel periculos de mare al colesterolului depinde într-o anumită măsură de specificul individual? Încadrarea în anumite categorii de risc (fumător, consumator constant de alcool, istoric familial), alimentația și stilul de viață (de exemplu anumite persoane al căror ficat funcționează foarte bine își pot permite să consume mai mult colesterol alimentar decât alte persoane al căror ficat are dificultăți în eliminarea colesterolului excesiv), precum și diferite afecțiuni colaterale trebuie luate în considerare în momentul evaluării colesterolemiei.

Colesterolul bun

HDL sau lipoproteinele cu densitate ridicată. Conține o cantitate mai mare de proteine decât de grăsimi. Contribuie la prevenirea depunerilor de LDL pe pereții vaselor de sânge prin redirecționarea LDL spre ficat pentru eliminarea excesului.
Conține anumite molecule antioxidante (conform Harvard Medical School), ceea ce explică într-o anumită măsură efectele cardioprotectoare ale acestui tip de colesterol. Nivelul HDL poate crește datorită exercițiului fizic și poate scădea din cauza fumatului și a alcoolului, de exemplu.

O opinie destul de răspândită este aceea că un nivel scăzut al HDL este sinonim cu un risc cardiovascular. Un studiu realizat în 2012 de cercetători de la Massachusetts General Hospital, incluzând 100.000 de pacienți, a arătat că creșterea nivelului HDL nu se asociază automat cu un risc mai mic de complicații cardiovasculare. În consecință, pe cât de multe dovezi există legat de faptul că un nivel crescut al LDL se asociază cu afecțiuni severe (printre care cele cardiovasculare), despre HDL studiile nu sunt încă foarte concludente în ceea ce privește necesitatea creșterii nivelului de HDL la toți pacienții cu risc cardiovascular (conform University of Pennsylvania).

Unul din multele mituri false despre aportul alimentar de colesterol este ideea că este mai bine să consumăm margarină decât unt din cauza conținutului scăzut de colesterol (deoarece nu este derivată din lapte). Margarina este un tip de grăsime vegetală hidrogenată care conține multe grăsimi trans (unul din cele 4 tipuri de grăsimi frecvente în alimentația modernă, alături de cele saturate, mononesaturate și polinesaturate). Grăsimile trans sunt direct legate de creșterea colesterolului ”rău”. De aceea, o opțiune mult mai bună pentru controlul colesterolemiei este să consumăm grăsimi mononesaturate precum uleiul de măsline sau de rapiță.

Și copii pot fi afectați

Specialiștii avertizează că, în cazul unor tulburări ereditare sau/și în cazul unei funcționări defectuoase a ficatului (dublată de o alimentație necorespunzătoare), și copiii pot avea niveluri prea mari ale colesterolului. În copilărie această situație nu produce efecte secundare semnificative, de regulă. Însă odată ajunși adulți, copiii cu hipercolesterolemie pot dezvolta mai ușor afecțiuni cardiovasculare. În general, această problemă se rezolvă la copii în mod similar cu adulții, adică printr-o dietă sănătoasă, cu conținut scăzut de grăsimi periculoase, respectiv printr-un program de exerciții fizice echilibrat.

Câteva semnale de alarmă

Unii cercetători și medici, printre care cunoscutul medic american J. Mercola, susțin ideea că discuția despre colesterolul rău și bun este incorectă, colesterolul rău nefiind în mod singular inamicul nr 1 al sănătății noastre, așa cum comunică frecvent mass-media și companiile producătoare de medicamente împotriva colesterolului. Ipoteza este că, în ceea ce privește colesterolul, cea mai mare importanță o are echilibrul cantității de colesterol existente în organism precum și echilibrul proceselor de producere și utilizare, respectiv de eliminare a colesterolului. Cu alte cuvinte, tratamentele pe termen lung pentru scăderea colesterolului nu sunt, în sine, un obiectiv de urmat pentru toată populația, cu atât mai mult cu cât acestea, ca orice alte medicamente, au și anumite efecte secundare.

Un alt medic american, Dr. Mark Hyman, promotor al medicinei funcționale (care caută nu tratarea simptomelor unor afecțiuni, ci mai degrabă identificarea și abordarea cauzelor acestora), vorbește despre faptul că nu colesterolul singur reprezintă un factor de risc cardiovascular, ci de asemenea și nivelul de inflamație din organism. Dr. Hyman menționează:
– o mare parte din persoanele care suferă de infarct nu au hipercolesterolemie
– unele studii recente sugerează faptul că statinele (principalele medicamente anti-colesterol) ar avea efecte cardiovasculare benefice mai degrabă datorită actiunii antiinflamatoare decât celei hipocolesterolemiante

Un lucru este sigur: atât pentru echilibrarea nivelului colesterolului, cât și pentru menținerea sănătății întregului organism, respectiv în tratamentul a numeroase afecțiuni, uns til de viață echilibrat și o alimentație sănătoasă sunt absolut indispensabile. O cură de detoxifiere intestinală (în principal a colonului, dar și a ficatului) contribuie la reglarea proceselor digestive, ceea ce are numeroase efecte benefice pentru întregul organism.

ColonHelp conține ingrediente naturale, eficiente în reglarea nu doar a nivelului colesterolului ci și a glicemiei, proceselor digestive și a funcției hepatice. Te invităm să afli mai multe despre colesterol, ortodietoterapie (terapia prin alimentație corectă) și sănătatea intestinală de pe www.colonhelp.ro!

9 thoughts on “Raportul dintre colesterolul rău şi colesterol bun

  1. radu

    Pentru scaderea colesterolului se recomanda consumul zilnic de fibre. Fructele, legumele si cerealele trebuie sa constituie baza alimentatiei noastre.Apoi carnea(pestele sa fie baza),lactatele si cel mai putin dulciuri, grasimi si sare.Trebuie avut in vedere ca toate produsele indiferent de natura lor contin sare. Daca nu ne putem echilibra dieta , atunci apelam la produse naturale. Suplimenti nutritivi. ColonHelp este unul dintre acestea.

    Răspunde
  2. Noni

    Buna ziua! Bunica mea are colesterolul marit. Cred ca este vorba de colesterolul rau pt ca medicul i-a recomandat un stil de viata cat mai sanatos si fara grasimi. Ce produse ii recomandati?

    Răspunde
  3. Soare Ion

    Buna!
    Daca am un colesterol foarte mare, imi afecteaza inima? Vreau sa merg la cardiolog si o sa intreb daca pot consuma si produsele dvs. Dvs ce imi recomandati?

    Răspunde
    1. admincolesterol Autor articol

      @Soare Ion: Fibrele sunt indicate in scaderea colesterolului. Puteti utiliza ColonHelp, ColonHelp Detox Forte sau ColonHelp Probiotic Forte, in functie de rezultatele pe care doriti sa le obtineti pe langa scaderea colesterolului. Valorile crescute ale colesterolului pot duce la aparitia bolilor cardiovasculare, de aceea este bine sa urmati o dieta saraca in grasimi si sa faceti periodic analizele medicale.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s